Studenții teologi adventiști au explorat relația dintre credință, istorie și cultură europeană
În perioada 10–18 aprilie 2026, studenți ai programului de studii Teologie Adventistă Pastorală din cadrul Universității Adventus, coordonați de dr. Emanuel Sălăgean, au participat la un program Erasmus+ desfășurat în Italia, care a combinat formarea academică, practica pastorală și experiența culturală. Traseul a inclus orașele Roma, Florența, Torre Pellice și Torino, oferind participanților o perspectivă amplă asupra modului în care teologia se intersectează cu istoria, arta și societatea europeană.
Roma – creștinismul primar și religia imperială
Debutul programului a avut loc la Roma, unde studenții au intrat în contact direct cu centrul simbolic al creștinismului occidental. Vizita la Muzeele Vaticanului a oferit o incursiune în modul în care arta a fost folosită de-a lungul secolelor pentru a transmite mesajul religios și pentru a susține autoritatea eclezială. În continuare, la Bazilica Sfântul Petru, studenții au putut observa dimensiunea monumentală a credinței exprimată arhitectural, dar și legătura dintre spiritualitate și putere instituțională. Experiența academică a fost completată printr-o vizită la Universitatea Pontificală Gregoriană, unde participanții au participat la un tur și la o scurtă prezentare, în cadrul căreia au primit informații despre istoricul instituției și programele de studii.
Un moment important l-a constituit întâlnirea de la Uniunea Italiană a Bisericilor Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea, în cadrul căreia pastorul Andrei Crețu, președinte, a prezentat evoluția Bisericii Adventiste în Italia, structura organizatorică, instituțiile active și provocările contemporane.Această întâlnire le-a oferit studenților un cadru concret pentru înțelegerea lucrării pastorale într-un context occidental secularizat.
Ziua de Sabat petrecută la Roma a mutat accentul din zona teoretică în cea practică. Studenții s-au implicat activ în comunități adventiste diverse din punct de vedere lingvistic și cultural, de la biserici de limbă italiană și română până la comunități internaționale, inclusiv filipineze și spaniole, dar și în orașul Rieti. Această diversitate a evidențiat caracterul global al adventismului și a oferit participanților ocazia de a experimenta direct dinamica activității pastorale în diaspora.
Explorarea Romei a continuat duminică, 12 aprilie, printr-un traseu care a pus în relație lumea antică și creștinismul timpuriu cu îndrumarea pastorului Benone Lupu. Câteva dintre locurile vizitate au fost Bazilica Sfânta Cruce din Ierusalim, unde studenții au analizat fenomenul relicvelor și impactul acestuia asupra devoțiunii populare, Bazilica Sfântul Ioan din Lateran, primă catedrală a Romei și simbol al autorității papale sau Scala Santa, tradițional asociată cu experiența lui Martin Luther, unde s-a reflectat asupra tensiunilor care au dus la Reforma protestantă.
În contrast, monumente precum Colosseum, Forul Roman, Columna lui Traian și Circus Maximus au oferit cadrul pentru înțelegerea Imperiului Roman, a culturii sale politice și a contextului în care a apărut creștinismul și persecuțiile din primele secole. Vizita la Catacombele Sfântului Calixt a completat această perspectivă, ilustrând viața comunităților creștine timpurii și memoria martirică.
Florența – Renașterea italiană și zorii reformei religioase
Deplasarea la Florența a introdus studenții în spațiul Renașterii, unde relația dintre credință și cultură a cunoscut o transformare profundă. La Institutul Universitar Adventist „Villa Aurora”, studenții au intrat în contact direct cu mediul teologic adventist italian. Turul oferit de directorul Davide Romano a inclus atât facilitățile moderne ale campusului, cât și „Villa Aurora”, clădire istorică ce a aparținut familiei Medici, una dintre cele mai influente familii din perioada Renașterii.
Ziua următoare a fost dedicată explorării orașului Florența ca spațiu simbolic al acestei epoci. La Catedrala Santa Maria del Fiore, studenții au analizat modul în care arhitectura reflectă ambițiile teologice și artistice ale epocii. În Piața Signoria, locul execuției lui Girolamo Savonarola, s-a discutat despre tensiunea dintre reformă religioasă și puterea politică, anticipând frământările care vor marca mai târziu Reforma. Vizitele la Palatul Vechi și Podul Vechi au completat imaginea unui oraș în care viața civică, economia și credința se împletesc. Casa lui Dante Alighieri a oferit un alt context literar și spiritual, în timp ce Piazzale Michelangelo și Galeria Academiei au ilustrat rolul artei în redefinirea omului și a relației sale cu divinitatea.
Torre Pellice – văile valdenzilor
Etapa din Torre Pellice și Angrogna a adus studenții în contact cu istoria valdenzilor, una dintre cele mai vechi mișcări creștine reformatoare. Templul Valdez din Torre Pellice a evidențiat perioada de după emancipare, când valdenzii au putut construi liber. Un moment de referință l-a constituit vizita la Tempio dei Coppieri, unul dintre cele mai vechi lăcașuri valdenze, asociat cu anul 1556, loc unde a fost ridicată una dintre primele clădiri oficiale de închinare și unde a predicat pentru prima dată în Italia misionarul Michał Belina Czechowski. De asemenea, a fost vizitată casa în care a locuit Ellen G. White în timpul șederii sale în văile valdenzilor, loc care evocă legătura sa cu această regiune marcată de fidelitate și perseverență religioasă. Vizita a oferit și prilejul evocării perspectivei prezentate în lucrarea Tragedia veacurilor, unde valdenzii sunt descriși ca păstrători ai credinței biblice în perioade de persecuție, remarcați prin simplitate, dedicare și transmiterea Scripturii în ciuda opoziției.
În zona Angrogna, spațiile naturale și istorice au oferit o imagine vie a rezistenței religioase. La Prà del Torno, studenții au descoperit un loc simbolic al adunărilor valdenze. Complexul Colegiul „Barba” a ilustrat formarea predicatorilor itineranți, în timp ce Templul din Ciabàs a evidențiat continuitatea vieții religioase. La Guisa d’la Tana, biserica din peșteră, s-a discutat despre refugiu și persecuție, iar Monumentul de la Chanforan a marcat momentul aderării la Reforma protestantă.
Traseul dificil până la Roccia di Castelluzzo (aprox. 1400 m altitudine), loc asociat cu persecuțiile îndreptate împotriva valdenzilor, a oferit o experiență directă a geografiei care a influențat profund supraviețuirea acestei comunități. Aici se leagă și memoria tragică a evenimentelor din timpul masacrului cunoscut sub numele de Paștele Piemonteze (Pasque piemontesi), declanșat la 24 aprilie 1655, când un număr considerabil de valdenzi au fost aruncați de pe stânci în prăpastie. Aceste atrocități au provocat un val de indignare în întreaga Europă protestantă, determinându-l pe John Milton să scrie celebrul sonet On the Late Massacre in Piedmont, o mărturie literară a impactului profund pe care aceste evenimente l-au avut asupra conștiinței europene.
Torino – religie, modernitate și transformări sociale
În Torino, programul a abordat relația dintre religie și modernitate. De la Monte dei Cappuccini, studenții au avut o perspectivă asupra orașului și asupra dezvoltării sale urbane. Mole Antonelliana, inițial concepută ca sinagogă, a ilustrat transformările identitare ale spațiului religios. La Palazzo Carignano, s-a discutat despre procesul de formare a statului italian, iar Muzeul Egiptean a oferit o deschidere către civilizațiile antice și contextul biblic al Vechiului Testament. În centrul orașului, Piazza Castello a evidențiat rolul spațiului civic, iar la Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Torino studenții au analizat diverse implicații ale Giulgiului din Torino în tradiția creștină.
Ultima zi, Sabatul, a fost dedicată comunităților adventiste românești din Torino, Aosta și Torre Pellice, unde studenții s-au implicat activ în viața religioasă, consolidând dimensiunea misionară a experienței.
Și această mobilitate Erasmus+ s-a conturat ca o experiență complexă, în care Roma a oferit cadrul înțelegerii creștinismului istoric, Florența a deschis dialogul dintre credință și cultură, iar Torre Pellice și Torino au adus în prim-plan memoria Reformei și provocările modernității. În paralel, implicarea în comunitățile religioase a demonstrat că formarea teologică nu rămâne la nivel teoretic, ci se exprimă concret în slujire și misiune.
În încheiere, dorim să ne exprimăm recunoștința față de toți cei care au contribuit la desfășurarea și reușita acestei experiențe academice și spirituale. Mulțumim pastorului Andrei Crețu, președintele Uniunii Bisericii Adventiste din Italia, lui Davide Romano, directorul Institutului Universitar Adventist „Villa Aurora”, precum și pastorilor Robert Iosub (Roma și Rieti), Benone Lupu (Bologna), Mihai Bumbar (Florența) și Adrian Lascu (Torino), pentru sprijinul, deschiderea și implicarea lor.
De asemenea, adresăm mulțumiri lui Emanuel Geanopol, pentru ghidajul oferit în văile valdenzilor, precum și comunităților de români din Roma și Torino, care ne-au primit cu căldură și generozitate. Contribuția fiecăruia a făcut posibilă o experiență memorabilă și formativă pentru toți participanții.