SYMPOSION 1/2011: 11-32

O PROBLEMA DE SOCIOLOGIA EDUCATIEI: IMPLICATIILE CONTINUTULUI MASS-MEDIEI ASUPRA EDUCATIEI INFORMALE A TINERETULUI

Ion Boboc, Lumina University; Sos. Colentina nr. 64b, Bucuresti, Romania

Rezumat: Mass-media joaca un rol din ce în ce mai mare în educatia tineretului. Sunt cunoscute mai multe rapoarte stiintifice internationale si nationale, care arata o astfel de implicare majora a mass-mediei. Implicatiile continutului mass-mediei asupra educatiei informale a tineretului sunt legate, în principal, de efectele pozitive si negative în dezvoltarea copilariei si tineretii.

Cuvinte cheie: sociologia educatiei, mass-media

 

SYMPOSION 1/2011: 33-40

SPRIJINIREA ASOCIERILOR IMAGINATIEI

Mihai Diaconu, Academy of Economic Studies; Str. Romana nr. 6, Bucuresti, Romania

Rezumat: Atunci când se vorbeste despre noile tehnici audio-vizuale se manifesta o anumita suspiciune în legatura cu utilizarea lor în stimularea creativitatii si a imaginatiei. Aceasta atitudine de neîncredere a cunoscut o mai larga raspândire mai ales în urma criticilor severe adresate de Jean Piaget unei „pedagogii a imaginii”. Dupa cum se stie, marele psiholog arata, printre altele, ca „exista un verbalism al imaginii ca si un verbalism al cuvântului, iar la o confruntare cu metodele active, metodele intuitive – când ele uita primatul ireductibil al activitatii spontane si al cautarii personale sau autonome a adevarului – nu fac altceva decât sa puna acest verbalism mai elevat si mai rafinat în locul verbalismului traditional”.

Cuvinte cheie: pedagogie, imaginatie

 

SYMPOSION 1/2011: 41-50

INTERFERENȚE ȘI DIMENSIUNI COMPLEMENTARE: RELIGIE, PSIHOLOGIE ȘI ELITE

Georgeta I. Mihai, Adventist Theological Institute; Şos. Decebal, nr. 11-13, Cernica, Romania

Rezumat: Între toate psihologiile, încadrate în curentele clasice sau moderne ale secolului  nostru, Psihologia umanista este singura care a demonstrat un discurs operațional-consistent apropiat de densitatea discursului religios. Ea a exercitat si exercita o influența asupra elitelor care gândesc programele de dezvoltare social-umana a maselor pe care le conduc.

În orice cultura ne-am plasa cu analiza, religiozitatea este parte constitutiva a spiritului uman. Religia este un fenomen studiat de multe discipline – Antropologia religioasa, Sociologia religiei, Istoria religiilor, Psihologia religiei, Filozofia religiei, Teologia religiilor etc. – dar, poate, demersul nostru ar trebui stabilit în raport cu alte abordari.

Cuvinte cheie: psihologie, umanism, religie, elite.

 

SYMPOSION 1/2011: 51-63

EDUCAȚIE CIVICĂ ȘI INCLUZIUNE

Mariana Popa, University of Bucharest, Bd. M. Kogălniceanu 36-46, Bucuresti, Romania

Fotinica Gliga, Adventist Theological Institute; Şos. Decebal, nr. 11-13, Cernica, Romania

Rezumat: Sistemul educațional a fost dominat în secolul al XX-lea de miscarea pentru incluziunea elevilor cu dizabilitați în clase aparținând învățământului general de masă.

Daca normalizarea descrisa de Nirje reprezinta un „proces” prin care se asigura accesul la condiții cât mai apropiate de cele ale unei vieți obișnuite, „integrarea” este înțeleasa ca fiind înscrierea copilului într-o forma de învațamânt mai puțin segregat decât scoala speciala, „incluziunea” va fi modul prin care scoala vine în întâmpinarea cerințelor speciale ale copiilor cu dizabilitați. Incluziunea este mai degraba „o atitudine” si spunem acest lucru deoarece de multe ori elevii pot fi „integrați fara a fi inclusi.

Cuvinte cheie: incluziune, persoane cu dizabilități, învățământ

 

SYMPOSION 1/2011: 65-71

ADAPTAREA EMOȚIILOR ȘI ANXIETATEA ÎN COMPETIȚIE

Margareta Anton, The Ecological University of Bucharest; Bd.Vasile Milea nr.1G, Bucuresti, Romania

Rezumat: Când un concurent îngheață în cel mai important moment sau comite erori inexplicabile, cel mai adesea cauza fundamentala este anxietatea. Anxietatea este asociata cu apariția unei forme negative de estimare cognitiva, simbolizata de neliniste, îndoiala, teama. Din nefericire, nivele înalte ale anxietații sunt acceptate prea usor si de prea mulți atleți, ca parte inevitabila a experienței  sportive totale, contribuind la nevalorificarea potențialului.

Cuvinte cheie: anxietate, competiții sportive, emoție.

 

SYMPOSION 1/2011: 73-83

CINE ȘI DE CE PARTICIPĂ LA COMUNITĂȚILE VIRTUALE RELIGIOASE

Zenobia Niculiță, Adventist Theological Institute; Şos. Decebal, nr. 11-13, Cernica, Romania

Rezumat: Ca piesa noua într-un puzzle imens al vieții sociale, comunitațile virtuale sunt structuri și forme de organizare care induc efecte semnificative atât la nivel individual, cât și la nivel social și global. Impactul lor pe termen lung promite a fi semnificativ și inevitabil, deoarece tehnologia informației și a comunicarii a penetrat atâtea domenii ale vieții sociale contemporane într-o atât de mare masura, încât am ajuns la un punct din care nu ne mai putem întoarce (R. V. Kozinets). Din aceasta perspectiva, comunitațile virtuale nu reprezinta un fenomen marginal pe care îl putem exclude din analiza vieții sociale, ci, dimpotriva, o realitate ale carei efecte, deși puțin cunoscute sau previzibile, nu pot fi neglijate.

Cuvinte cheie: comunități virtuale, religie.

 

SYMPOSION 1/2011: 85-119

CULTURA POPULARĂ DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA COMUNISTĂ. O ANALIZĂ A „CULTURII IMPUSE” ȘI A INFLUENȚELOR OCCIDENTALE ȘI SOVIETICE DIN PERSPECTIVASTUDIILOR CULTURALE

Simona Ștefănescu, Romanian Academy; Calea 13 Septembrie nr. 13, Bucuresti, Romania

Rezumat: Aceasta lucrare pornește de la perspectiva teoretica deschisa de „curentul culturalist”, a carui apariție a produs asa-numita „ruptura” de la sfârsitul anilor ’50 în studiile culturale. Aceasta „ruptura” a fost marcata de apariția lucrarilor unor autori precum R. Hoggart (1957), R. Williams (1958), S. Hall (1964), E. P. Thompson (1968), care au constituit o provocare pentru tradiția liberala / idealista, în care valorile si ideile erau considerate autonome si libere, separate de viața economica si politica a societații. În acelasi timp, acesti autori au provocat, de asemenea, teoriile reducționiste marxiste anterioare, care vedeau cultura ca fiind determinata, în cele din urma, de baza economica a societații.

Cuvinte cheie: cultură, comunism.

 

SYMPOSION 1/2011: 121-126

FILOSOFIA ȘTIINȚEI

Nicolae Grosu, Adventist Theological Institute; Şos. Decebal, nr. 11-13, Cernica, Romania

Rezumat: Cunoasterea stiințifica porneste de la probleme de soluționat. Soluționarea unei probleme, desi satisface o necesitate, genereaza la rândul ei si alte probleme. Ca atare, se poate considera ca stadiul si potențialul de dezvoltare al unei stiin&e se apreciaza atât dupa: adevarurile obținute si baza instrumentala creata, cât si dupa complexitatea si profunzimea problemelor pe care le ridica.

Orice problema este precedata si apare dintr-o “situație problematica”, adica – dupa cum surprind epistemologii americani Morris Cohen si Ernest Nagel – dintr-o “stare de dificultate de natura teoretica sau practica.

Cuvinte cheie: cunoaștere științifică, problemă, rezolvare.

 

SYMPOSION 1/2011: 129-141

ITINERARE ÎN UNIVERSUL SCHIȚELOR LUI I. L. CARAGIALE  – „BOBORUL”

Elena Petrescu, Adventist Theological Institute; Şos. Decebal, nr. 11-13, Cernica, Romania

Rezumat: Cuvântul lume este unul cu o bogata arie semantica. În schițele lui Caragiale apare cu sensul de spațiu geografic, dar si cu sensul de oameni care alcatuiesc o societate, o comunitate umana. Varietatea categoriilor de oameni din schițe este sugerata chiar de autor prin folosirea formulei „lume-lume”. Semnificațiile sunt multiple mai ales când iarasi intervine Caragiale prin

triplarea substantivului. Când în text apare deja „lume, lume, lume”, formula trimite la mai mult decât o varietate sociala.

Cuvinte cheie: Caragiale, schițe.

 

SYMPOSION 1/2011: 143-151

MIJLOACE STILISTICE ÎN REALIZAREA PORTRETULUI ÎN PROZA LUI I. L. CARAGIALE

Elena Petrescu, Adventist Theological Institute; Şos. Decebal, nr. 11-13, Cernica, Romania

Rezumat: În proza, Caragiale reuseste în mod evident desprinderea de „rețetele”, de modelele si de procedeele tradiționale consacrate si inventeaza forme surprinzatoare, crezând în puterea de sugestie a cuvântului, a combinațiilor si a asocierilor de cuvinte. Arta portretistica are la baza concepția autorului ca opera de arta viabila este numai cea în care „expresia materiala a îmbracat exact o intențiune”.

În realizarea portretelor, Caragiale selecteaza materialul lingvistic, combinându-l în intenția zugravirii fidele a lumii complexe a personajelor sale. Astfel, în descrierea personajelor, formele morfologice ale cuvintelor dobândesc, prin combinații si asocieri, o forța expresiva surprinzatoare.

Cuvinte cheie: Caragiale, proză, portret, mijloc stilistic.

 

SYMPOSION 1/2011: 153-164

OBSERVAȚII ASUPRA EXPRIMĂRII AFECTIVITĂȚII ÎN EVANGHELIILE SINOPTICE

Roxana Lupu, Adventist Theological Institute; Şos. Decebal, nr. 11-13, Cernica, Romania

Rezumat: Cartea de capatâi a crestinismului – Biblia – constituie un material bogat de studiu, nu numai pentru teologi, ci si pentru lingvisti. Scrisa de autori diferiți, de diverse condiții sociale si intelectuale, Scriptura conține foarte multe situații încarcate afectiv. În studiul de fața urmarim domeniul afectivitații în Evangheliile sinoptice. Sintagma „evanghelii sinoptice” se refera la primele trei evanghelii: Matei, Marcu, Luca. Denumirea este legata de faptul ca aceste evanghelii pot fi asezate în coloane paralele pentru a se observa asemanarile si diferențele dintre ele în relatarea evenimentelor.

Interesul nostru se manifesta în special pentru formele (tipurile sau modalitațile) de manifestare a emoțiilor în textul sacru. În ce priveste modalitațile de lexicalizare, limitam cercetarea numai la sublinierea câtorva exemple semnificative.

Cuvinte cheie: Evanghelii, afectivitate.

 

SYMPOSION 1/2011: 165-176

LATINITATEA LIMBII ROMÂNE ȘI INTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Ion Toma, Adventist Theological Institute; Şos. Decebal, nr. 11-13, Cernica, Romania

Rezumat: Integrarea României în Uniunea Europeana presupune, pe lânga aspectele politice, economice, sociale etc., importante si complicate, dupa cum putem constata la fiecare pas, si o serie de probleme de ordin cultural si lingvistic, al caror rol în ansamblul procesului integrator nu trebuie minimalizat.

Ținând seama ca „potrivit concepției dominante actualmente în cadrul Uniunii Europene, se considera ca limbile naționale ale statelor membre sunt si vor ramâne un factor important de îmbogațire si pe plan internațional”, ni se pare binevenita o analiza a specificului limbii române din diverse puncte de vedere si al locului pe care-l ocupa aceasta în momentul actual în mozaicul

lingvistic european.

Cuvinte cheie: latinitate, integrare europeană

 

SYMPOSION 1/2011: 177-187

UN MO(NU)MENT AL POSTMODERNISMULUI ROMÂNESC: LEVANTUL LUI MIRCEA CARTARESCU

Nicolae Mecu, University of Bucharest, Bd. M. Kogălniceanu 36-46, Bucuresti, Romania

Rezumat: Cartea aceasta – scrisa în anul 1988, dar aparuta în 1990 la editura Cartea Româneasca – nu propunea un Mircea Cartarescu cu totul nou, nici ca substanța, nici ca maniera, daca o consideram în liniile sale generale de tehnica postmoderna. Noutatea ei absoluta sta pur si simplu în forma literara adoptata, adica în ideea de a compune o epopee într-o epoca în care genul intrase de mult în desuetudine, în literatura româna ca si în literaturile straine.

Levantul se ridica fireste, ca orice epopee, pe un schelet epic. Protagonistul este un june poet, Manoil, ins de extracție nobila si totodata luptator pentru emanciparea neamului sau, într-o vreme de trezire a constiinței libertații naționale în întreaga zona a Balcanilor. Asadar, el încearca sa solidarizeze pana cu sabia – cele doua arme proeminente din panoplia

întregului parcurs al poemului.

Cuvinte cheie: Cărtărescu, levantul, postmodern, epopee.

 

SYMPOSION 1/2011: 189-202

CUVINTE RECENTE ÎN PRESA LITERARĂ. ROMÂNIA LITERARĂ

Mihaela Stoica, University of Bucharest, Bd. M. Kogălniceanu 36-46, Bucuresti, Romania

Rezumat: Theodor Hristea în articolul „Ortografia si ortoepia neologismelor românesti” afirma ca „neologismele constituie o parte esențiala din asa-zisa cultura lingvistica a oricarui vorbitor, iar cultura lingvistica, la rândul ei, este o parte integranta din cultura noastra generala, care nu poate fi imaginata fara o temeinica stapânire a normelor de exprimare corecta”, ele fiind, astfel, un important mijloc de îmbogațire, de nuanțare, de modernizare si de internaționalizare a vocabularului.

Limba româna, ca si celelalte limbi, cunoaste un proces prin care permanent în limba intra termeni noi, în timp ce alții ies din uz, fenomen cunoscut sub numele: dinamica limbii.  Cuvinte din masa vocabularului trec, odata cu raspândirea noțiunii denumite, în fondul principal lexical, iar cuvintele care au aparținut fondului principal lexical, s-au deplasat spre periferia  vocabularului.

Cuvinte cheie: neologisme, vocabular, presa scrisă, România Literară.

 

SYMPOSION 1/2011: 203-213

GRIFONUL PE INSULA GOTLAND (SUEDIA). ABORDĂRI ȘI SEMNIFICAȚII

Ileana Stănculescu, Spiru Haret University; Str. Ion Ghica 3, Bucuresti, Romania

Rezumat: Grifonul, acest simbol animalier al civilizației precrestine, care în Antichitate era legat de cultul solar si de arborele vieții, avea printre alte semnificații si rolul de a-l apara pe Apollo. Civilizația crestinismului timpuriu preia din cultura figurativa antica, alaturi de alte imagini, si pe cea a grifonului.

În limba româna Grifon se confunda frecvent cu vultur cu doua capete. În iconografie cele doua zburatoare se aseamana uneori si cu fenixul.

Cuvinte cheie: Mitologie, grifon, simboluri.

 

SYMPOSION 1/2011: 215-222

GÂNDURI DESPRE ARTĂ ȘI GRĂDINI

Ion Victor Velculescu, National University of Arts; Str. General Budisteanu 19, Bucuresti, Romania

Rezumat: În prima traducere a Bibliei din ebraica în greaca se foloseste pentru gradina cuvântul parades. Parades deriva din grecescul paradeisos care este întrebuințat de Xenofon (sec al V-lea î.H.) pentru a traduce cuvântul persan pairidaesa, unde pairi însemna „de jur împrejur”, iar daeza – „zid”. Explicația sta în faptul ca locul unde statea regele presupunea existența unei fortificații înconjurate de zid, în interiorul careia se gasea neaparat si o gradina pentru bucuria ochilor. Cuvântul grecesc paradeisos din Septuaginta se va specializa în tradiția iudeo-crestina pentru gradina din Eden.

Cuvinte cheie: Grădini.

 

SYMPOSION 1/2011: 223-231

DOI TERMENI DIN SUBCÂMPUL LEXICO-SEMANTIC AL NUMELOR DE ARBORI: STEJAR ȘI TEI

Ana Maria Botnaru, Spiru Haret University; Str. Ion Ghica 3, Bucuresti, Romania

Rezumat: În Dicționarul limbii române1 (DA) cuvântul „stejar“ apare însoțit de urmatoarea definiție: „nume dat mai multor specii de arbori din familia fagaceelor, înalți de pâna la 50 m, cu tulpina dreapta, coroana larga, florile în amenți, al caror fruct este ghinda si al caror lemn, rezistent si dur, este mult folosit în industrie, construcții etc.

Cuvinte cheie: Etimologie, arbori, stejar, tei.

 

SYMPOSION 1/2011: 233-241

ABORDARI SINTACTICE MODERNE ALE DISCURSULUI JURNALISTIC

Elena Ungureanu, Adventist Theological Institute; Şos. Decebal, nr. 11-13, Cernica, Romania

Rezumat: Sintaxa este un domeniu esențial în formarea capacitaților de exprimare corecta. Ca sa comunicam trebuie sa dispunem de un sistem gramatical complex, sa facem posibila conexiunea între mesaj si forma care sa-i dea expresie.

Teoriile lingvistice actuale confirma ideea ca exista atâtea tipuri de sintaxa câte tipuri de abordare gramaticala si de modele gramaticale s-au propus.

În numeroase cercetari de sintaxa moderna, granița dintre sintaxa si morfologie se estompeaza, mergând, uneori, pâna la desființare, ceea ce are ca efect o extindere a domeniului sintaxei si asupra unor fapte de morfologie.

Acest fapt a facut posibil studiul extins al unui cuvânt, din diverse perspective: sintactic, morfologic, lexical etc.

Cuvinte cheie: sintaxă, morfologie, limbaj jurnalistic.

 

SYMPOSION 1/2011: 243 – 250

CONCEPTUL DE SPAȚIU ÎN LIMBA NATURALĂ – CAZUL LIMBII ROMÂNE ÎN PERSPECTIVĂ COMPARATĂ

Emil Ionescu, University of Bucharest, Bd. M. Kogălniceanu 36-46, Bucuresti, Romania

Rezumat: Exprimarea spațiului în limbile naturale se face prin cele mai diverse  mijloace si cuprinde practic toate formele de manifestare ale acestuia, asa cum le concepe mintea omeneasca. Astfel, spațiul ne apare conceptualizat sub raportul formei sale, al dimensiunii, al tipului sau geografic, al relației dintre obiecte si, de asemenea, sub raportul posibilitații de a fi parcurs prin miscare.

Cuvinte cheie: conceptul de spațiu